Scarbita

Scarbita de italieni, de Italia, de interminabilele articole si stiri legate de romanii din Italia, si mai ales de fiintele umane care ma fac sa imi fie rusine de specia noastra. Cum dracu sa nu ajuti un om care moare langa tine? Nu as fi poate atat de intrigata, daca nu s-ar fi intamplat, chiar de doua ori sa fiu implicata in niste cazuri de genul.

http://www.realitatea.net/ucis-din-greseala–un-ziar-italian-a-dat-publicitatii-imagini-in-care-un-roman-a-cazut-victima-unei-rafuieli-intre-mafioti_540937.html

Acum mai putin de un an, intr-o frumoasa dimineata de vineri, moment in care piata era plina de oameni si strada de masini grabite, un om se tavalea pe trotuar, dandu-si ultima suflare si plin de sange. Socul meu nu a constat in suferinta omului, ci in oamenii ignoranti care treceau nepasatori pe langa el. Aproape erau sa il calce, se impiedicau si mergeau mai departe. Cand eram in culmea mirarii, trece un individ, se uita pasiv si zice “ah…asta sta de vreo jumatate de ora aici…” , dupa care isi continua drumul . Dupa ce am sunat la salvare , au inceput sa se adune oamenii…vazandu-ma ca stau acolo …spiritul de turma i-a facut totusi sa isi miste fundurile pana pe trotuar , poate poate vad ceva interesant. Ignoranta nu se termina aici. Bietul om statea intins, cu gura cascata , asixiindu-se. Deodata , un batran stirb si cretin are stralucita idee de a-i turna celui ranit apa pe gat, in conditiile in care acesta avea deja caile respiratorii deja blocate. Vreo 2 batrane de langa el au fost foarte incantate de ideea geniului. Plina de furie am inceput sa racnesc la ei, sa le zic cat sunt de inconstienti , sa il imping pe individul cu idei… totusi pareau destul de hotarati si opuneau rezistenta in indarjirea lor de “a-i astampara setea” celui ranit. Dupa o lupta asidua cu cele trei fosile , am fost salvata de zgomotul sirenei salvarii care s-a apropiat de locul accidentului.