Cati dintre voi isi mai amintesc cum acum cativa ani in urma(desi pare o eternitate…) priveam aceasta zi cu veselie deplina,cu naivitatea de a nu sti ca ne vom schimba,ca vom fi altii ca vom pierde inocenta unui suflet care nu intelege ce este sobrietatea…
“ce mai conteaza… pieirea altui paradis
cand tot nu stii ce este fericiriea
trist copil ce nu ai doar un vis
nu stii… esti frate cu nemarginirea
si infinitul nu iti pare mult
cand din abis privesti spre coame-nalte
esti doar copil cu minte de adult
si nimeni de jos nu poate sa te salte
chircit ne plangi cu ochi de-amar
cand toti iti rad cu-atata nepasare
degeaba ai luptat caci totul e-n zadar
iar cel din urma vis e dus… el moare…”
La multi ani tuturor celor care inca isi mai amintesc de vremuri de demult pierdute….
