“Toate astea veneau direct din Cehov – si imi dadeau,deasemenea, o senzatie de provincialism : ca sunt pe lume locuri in care mai exista viata adevarata, hat-departe de aici”, intr-o Europa dinaintea lui Hitler, in care se aprind in fiecare sute de lumini, doamne si domni se aduna sa bea cafea cu frisca in incaperi cu lambriuri de stejar sau sed in tihna in cafenele, sub candelabre aurite, se indreapta brat la brat spre un spectacol de opera sau balet, urmaresc indeaproape viata marilor artisti, povesti de dragoste inflacarata, inimi sfaramate , iubita pictorului se indragosteste de prietenul lui cel mai bun, compozitorul, si iese in toiul noptii cu capul gol in ploaie, si sta singura pe podul cel vechi a carui imagine tremura in apa raului.[.......]
Chiar si in acele romane de Tolstoi si Dostoievski, pe tema carora tot discutau, eroii traiau nechibzuit si mureau pentru iubire. Sau pentru vreun ideal inalt. Sau de tuberculoza si inima rea. Si pionerii aceia arsi de soare, de pe vreun deal din Galileea, traiau nechibzuit. Nimeni din cartierul meu n-a murit vreodata din pricina tuberculozei, a iubirii neimpartasite sau a idealismului. Erau tot ce vreti, in afara de nechibzuiti. Nu numai parintii mei .Cu totii.” [Poveste despre dragoste si intuneric, Amos Oz]
Am avut intr-o zi o discutie cu un amic in care eu imi expuneam pasiunea pentru epocile trecute, pentru romantismul, misterul, curajul din acele vremuri care mi se par atat de luminoase si pline de viata. Si atunci mi-a promis ca imi va compune o scrisoare care sa poarte pecetea acelor vremii, avand el controlul absolut asupra situatiei imaginate.
Azi mi-a dat scrisoarea care mi s-a parut foarte simpatica :
“Pentru Alexandra.
Ne-am casatorit de 6 luni si simt uneori ca nu te mai iubesc, din contra, te detest. Sa nu spui asta boierului ca stii ca e iute la manie si nu va intelege.Iti scriu din partea mea si din partea tuturor celor pe care ii vei face sa astepte o scrisoare de la tine sau mai mult (daca vei indrazni…sa ma inseli).
Esti rea, poate chiar perversa si stupida, un fel de Cenusareasa care nu isi va cunoaste niciodata de adevarat printul ei! Nu mi-ai scris deloc. Tu nu-ti iubesti sotul cu adevarat; cunosti bucuria pe care scrisorile tale de dragoste i-o aduc si totusi nu te obosesti sa-i scrii macar cateva randuri pret de un sfert de ceas.
Fumul vine in adaposturile noastre si un miros lugubru se simte de pe partea austriecilor , dar eu ma trezesc cu inima umpluta de ganduri pentru tine.Portretul tau si dupaamiaza intoxicanta ce am petrecut-o impreuna inainte de a pleca in acest stupid razboi, mi-au lasat simturile ametite. Dulce, incomparabila Alexandra, ce efect ciudat ai asupra inimii mele! Esti suparata? Te simt eu oare trista?
Esti ingrijorata?… Sufletul meu suspina cu tristete. Si nu va putea exista odihna pentru iubitul tau, dar mai exista inca acolo ceva adunat pentru mine , cand urmandu-mi dorintele profunde ce ma coplesesc, beau de pe buzele tale, din inima ta, o dragoste ce ma arde ca focul. Ce faci tu toata ziua, Doamna? Ce problema e asa importanta incat te impiedica sa-ti gasesti timpul pentru a-i scrie sotului tau credincios? Ce pasiune sufoca si inlatura iubirea, tandretea si dragostea constanta pe care mi le-ai promis mie? Cine poate fi acest nemaipomenit nou iubit care-ti rapeste tot timpul, care-ti stapaneste toate zilele si te impiedica sa iti oferi toata devotiunea si atentia sotului tau?
Ai grija Alexandra : in cea mai linistita noapte usile se vor sparge si acolo voi aparea eu . Intradevar, sunt ingrijorat, iubita mea, pentru ca nu am nici o veste de la tine. Scrie-mi imediat o scrisoare de dragoste de patru pagini umplute cu acele cuvinte delicioase care-mi umplu inima de emotie si fericire. Sper sa te strang in brate curand, cand am sa te acopar cu o mie de sarutari arzatoare ca soarele verii.
Ah!!!Noaptea aceea am realizat cu adevarat cat de falsa este imaginea casta ce mi-o dezvaluie portretul tau. Ma voi intoarce peste trei zile: te voi revedea in 72 de ore!!Pana atunci, iubita mea, infinite sarutari : si iarta-mi gelozia mea absurda si neintemeiata!
Al tau sot credincios,
……………………. “
Publicat de piciwarelungi 
Publicat de piciwarelungi 
Publicat de piciwarelungi 